Pasiuni mortale! Inventatori omorati de propriile inventii

Unii cred atât de mult într-un vis, încât sunt dispuşi să facă sacrificiul suprem pentru a-l împlini. Pe alţii visurile îi omoară, la propriu! Inventatorii sunt uneori geniali, alteori îşi depăşesc vremurile în care trăiesc sau doar îmbunătăţesc o idee deja existentă.

O parte a celor care creează nici măcar în timpul vieţii nu se bucură de recunoaşterea pe care ar merita-o. Mai există o categorie a inventatorilor, cei ale căror lucrări sunt apreciate abia la 50-100 de ani de la moartea lor, asta deoarece în momentul în care şi-au expus creaţiile, mulţi îi credeau doar nebuni. Totuşi, unii dintre inventatori au plătit cu viaţa pentru a-şi duce visul până la capăt.

 WILLIAM BULLOCK
William-Bullock

William Bullock (1813-1867) a fost omorât de propria lui invenţie: presa rotativă de printat. Piciorul lui William a fost strivit în timp ce monta o tiparniţă în Philadelphia. Piciorul mutilat a făcut gangrenă şi i-a cauzat până la urmă decesul.

 HORACE LAWSON HUNLEY
Horace-Lawson-Hunley

Horace Lawson Hunley a fost un inginer marin care a fost printre pionierii construcţiei de submarine de luptă, cunoscut ca CSS Hunley. Ironia este că acest vehicul de luptă i-a adus moartea.

În 1863, Horace realiza un test de rutină cu submarinul său. El s-a scufundat cu cei şapte membri ai echipajului, dar nu a mai reuşit să-l readucă la suprafaţă, aşa că toţi s-au înecat.

 MICHAEL DACRE, UCIS DE TAXIUL ZBURĂTOR

taxi-zburator
Inventatorul taxiului zburător, Michael Dacre, a fost omorât de propria sa creaţie. Vehiculul era capabil să decoleze şi să aterizeze în zonele urbane şi putea parcurge relativ repede distanţele scurte dintre oraşe. În 2009, el a făcut un test drive, însă taxiul zburător s-a prăbuşit. Michael nu a avut nicio şansă.

 ALEXANDER BOGDANOV (1873-1928)
alexander-bogdanov-transfuzie

În ziua de azi, transfuzia de sânge salvează vieţile a milioane de oameni anual, dar a luat-o chiar pe a inventatorului. Alexander Bogdanov, medic şi filozof rus, a fost primul om care a experimentat transfuzia de sânge pentru a-şi păstra veşnic tinereţea şi a testat inversarea procesului de îmbătrânire, dar nu a reuşit decât să-şi piardă propria viaţă. El a murit după ce a luat sânge pentru transfuzie de la un student. S-a descoperit că acesta suferea de malarie şi tuberculoză, dar a fost prea târziu pentru Alexander!

 THOMAS MIDGLEY JR. (1889-1944)
Thomas-Midgley-Jr

Thomas Midgley Jr. a fost un inginer american, care la 51 de ani a căzut la pat din cauza poliomielitei. Pentru a se putea mişca fără ajutorul altor persoane a inventat un sistem de frânghii şi scripeţi, deschizând astfel calea şi altor bolnavi să se ridice mai uşor din pat. La câţiva ani de la momentul lansării invenţiei, Thomas s-a încurcat în corzile dispozitivului şi a murit accidental.

 Galileo Galilei (1564 – 1642)

Galileo si-a dedicat o mare parte a vietii studierii astrelor si dezvoltarii instrumentelor menite sa faciliteze observatiile astronomice. Dincolo de descoperirile sale, revolutionare la acea vreme, acesta a platit si un tribut personal: pierderea vederii. Galileo era fascinat in mod special de Soare, prin urmare, isi petrecea o mare parte din timp facand observatii asupra astrului. In ultimii ani de viata, savantul era aproape orb ca urmare a deteriorii grave a retinelor, cauzata de observatiile sale indelungate.

 Sir Humphrey Davy (1778 – 1829)

Sir Humphrey Davy, ingeniosul chimist si inventator britanic si-a inceput cu stangul cariera stiintifica. In perioada in care era doar un ucenic, a fost concediat din cauza ca provoca prea multe explozii. Dupa ce s-a specializat in chimie, si-a format straniul obicei de a inhala diversele gaze cu care avea de-a face. Din fericire, acest lucru a dus la descoperirea proprietatilor anestezice ale oxidului de azot. Insa, din nefericire pentru el, acelasi obicei a fost pe punctul de a-l ucide in repetate randuri.Frecventele otraviri ale organismului l-au lasat invalid pentru ultimele doua decade ale vietii sale. Chiar si in acest timp, a reusit “performanta” de a-si pierde complet vederea in timpul unei expozii din laborator.

 J. G. Parry-Thomas (1884 – 1927)

John Godfrey Parry-Thomas, pilot de curse si un inginer pasionat de motoare, avea un vis: sa doboare recordul de viteza stabilit de un alt concurent, Malcom Campbel. Pentru  a face asta trebuia sa creeze o masina mai rapida. Viitoarea lui inventie a fost un vehicul prototip numit Babs, caruia ii operase mai multe modificari, printre care si lanturi expuse care legau rotile de motor. In data de 24 aprilie 1926, Parry-Thomas a doborat recordul mondial existent la acea vreme, atingand viteza de 270 de kilometri pe ora. Dupa numai un an, Malcom Campbell a stabilit un nou record mondial. Acest lucru nu a facut decat sa-l ambitioneze pe Parry-Thomas, care a facut noi imbunatatiri. De data aceasta insa, ambitia sa avea sa-i fie fatala. In timpul cursei, unul dintre lanturi s-a desprins si a ricosat in gatul pilotului, decapitandu-l partial. Parry-Thomas a murit pe loc.

 Jean-Francois De Rozier (1754 – 1785)                            

Jean-Francois, profesor de fizica si de chimie, a fost martor in 1783 la primul zbor al unui balon, eveniment care a nascut in el pasiunea pentru zbor. Dupa ce a asistat la ridicarea unui balon avand succesiv la bord, o oaie, o gaina si o rata, acesta a prins curaj si a realizat primul zbor controlat de un om. Fara a se opri acolo, De Rozier a planificat trecerea Canalului Manecii, din Franta catre Anglia. Acesta avea sa fie ultimul lui zbor. Dupa ce s-a ridicat la o inaltime de 450 de metri, balonul s-a dezumflat, cauzand caderea lui si inevitabil, moartea pasagerului. Logodnica lui De Rozier s-a sinucis 9 zile mai tarziu.

 Elizabeth Ascheim (1859 – 1905)                                       

Dupa moartea mamei sale, Elizabeth Ascheim (foto, dreapta sus) s-a casatorit cu doctorul Wolf, medicul familiei. Manat de o curiozitate nestapanita, Woolf s-a aratat interesat de descoperirile lui Wilhelm Conrad Rontgen in privinta razelor X. Noile orizonturi stiintifice au atras si atentia sotiei sale, Elizabeth, care si-a parasit postul de bibliotecara pentru a se ocupa de experimentele in fizica. In cele din urma, cei doi au cumparat o masinarie care producea raze X, pe care au instalat-o in biroul doctorului. In decursul catorva ani, sotii Woolf au facut mai multe experimente in care au jucat si rolul cobailor. Din nefericire, in acele vremuri, informatiile despre razele X erau inca prea putine. Nerealizand consecintele lipsei de protectie, Elizabeth a murit in scurta vreme ca urmare a unei forme de cancer foarte violente.

 Louis Slotin (1910 – 1946)                                                  

De nationalitate canadiana, Slotin era unul dintre cercetatorii implicati in proiectul Manhattan(proiectul SUA de dezvoltare a bombei atomice). In timpul experimentelor de laborator, acesta a scapat accidental o sfera de beriliu pe o alta sfera care continea plutoniu. Inevitabil, o reactie chimica a avut loc, iar martorii au declarat ca au vazut o stralucire albastra careia i-a urmat un val de caldura. Ghinionistul savant a fost dus de urgenta la spital, insa a murit 9 zile mai tarziu. Cantitatea de radiatii la care fusese expus era echivalentul situatiei de a se afla la 1500 de metri de locul declansarii unei bombe atomice. Ca urmare a acestui accident, in laboratorul din Los Alamos nu au mai avut loc manevrari manuale ale substantelor. Slotin a fost declarat post-mortem erou de catre guvernul Statelor Unite, pentru ca a reactionat indeajuns de repede pentru a preveni moartea colegilor sai care se aflau in apropiere.

 Otto Lilienthal (1848 – 1896)

https://www.youtube.com/watch?v=5Izyu1Sj3EM

Ramas in istorie sub denumirea de Regele Planorului, Lilienthal a fost prima persoana care a inregistrat succes in mai multe zboruri succesive cu planorul. Ziarele si revistele internationale au publicat fotografii cu Lilienthal zburand care au oferit un nou imbold ideii publice si stiintifice conform careia masinile de zbor vor deveni in sfarsit realitate, dupa o perioada lunga marcata de indoieli, in care posibilitatea omului de a zbura reprezenta doar o utopie. Visul a fost intrerupt, cel putin pentru o perioada, dupa ce pionierul aviatiei, s-a prabusit de la o inaltime de 17 metri, rupandu-si coloana vertebrala. A murit in ziua urmatoare, insa ultimele sale cuvinte nu au tradat crezul sau de o viata: “Mici sacrificii trebuie facute”.

 Marie Curie (1867 – 1934)

Marie Curie este una dintre femeile care au participat la scrierea istoriei stiintei. De-a lungul activitatilor sale, ea a doborat nenumarate recorduri: prima femeie care a primit premiul Nobel, primul om de stiinta care a primit Nobelul de doua ori, in doua domenii diferite (fizica si chimie), prima femeie care a predat la Universitatea Sorbona din Paris, prima femeie laureata a Medaliei Davy pentru studiul asupra radiului. Marie Curie si-a dedicat intreaga viata studiului si stiintei. In afara de una dintre fiice, Eve, scriitoare, toti descendentii ei au urmat cariere stiintifice. Nascuta in Varsovia, Maria Sklodowska, pleaca la Paris pentru a urma cursurile de fizica si de matematica la Facultatea de Stiinte. Se casatoreste cu Pierre Curie, cu care are doua fiice: Irene si Eva. Obtine in 1903, impreuna cu Pierre Curie si Henri Becquerel, premiul Nobel in Fizica pentru cercetarile asupra radioactivitatii. In 1911 primeste cel de-al doilea premiu Nobel, de data acesta in chimie, pentru studiile asupra poloniului si radiului. Dupa moartea sotului sau intr-un accident de trasura, aceasta ii preia postul de profesor la universitatea Sorbona. In anii razboiului, nu ezita sa isi ia fiica mai mare, Irene, care avea deja 18 ani si sa plece impreuna pe front, ridicand mici lacase de prim ajutor, denumite “Petites Curies”. Acestea se aflau cat mai aproape de linia frontului, pentru ca soldatii raniti sa nu se deplaseze foarte mult. Anii de studiu asupra elementelor radioactive au expus-o inevitabil la o cantitate mare de radiatii, care se manifesta sub forma unei leucemii. In ciuda bolii sale, ea isi mentine in continuare postul de conducere in cadrul sectiei de chimie si fizica apartinand Institutului Radiului. In 1934, din cauza stadiului avansat se interneaza la sanatoriul din Haute-Savoie, unde moare la data de 4 iulie.

 Franz Reichelt

                                                                                                                                          Franz Reichelt a fost un inventator de origine australiana care a lucrat ca croitor. Acesta si-a petrecut timpul liber lucrand la o parasuta incorporata intr-un costum, menita sa fie purtata de pilotii de avion.

In perioada aceea avioanele erau inventii relativ noi si nu exista inca conceptul de parasuta. Primele teste ale lui Reichlet au fost facute pe manechine.

Rezultatele au fost destul de bune incat sa-si incerce singur inventia. Acesta a murit dupa ce a sarit de pe turnul Eiffel.

 

Leave a comment